Alternative


Rezervele de petrol se diminueaza pe zi ce trece, preturile cresc, finalul unei ere se apropie. Alternative exista.

Aburi Nu pare o solutie foarte moderna, dar aburul rezultat din arderea la presiune atmosferica a unui combustibil fosil nu produce monoxid de carbon si oxid de azot. Adica exact gazele cele mai nocive, pe care, prin tehnologii noi, incercam sa le reducem. Motorul pe aburi este unul de combustie externa, cu o eficienta medie de 5-8%. Foarte putin, dar cu ajutorul unor imbunatatiri, cum ar fi un condensator, eficienta creste usor la 50%, adica aproape dublu fata de un motor pe benzina. Principiul de functionare este simplu. Caldura generata de combustibilul ars vaporizeaza apa. Aburii rezultati sunt stransi intr-un boiler, apoi intra intr-un alt compartiment (“de lucru”), unde, prin presiune, pun in miscare pistonul care invarte roata. Nicolas-Joseph Cugnot a construit primul vehicul propulsat de aburi, in 1769. Acesta a fost folosit de armata franceza pentru a tracta tunurile de mari dimensiuni. Triciclul era capabil sa remorcheze greutati de 4 tone, iar viteza maxima era de 4 km/h. Dupa ce a fost implicat in primul accident rutier din istorie (Cugnot lovind un perete), masinaria a fost “pensionata”. Cea mai cunoscuta masina propulsata de aburi a fost Stanley Steamer, produsa intre 1896 si 1924. A avut multiple variante, dar majoritatea se foloseau de “serviciile” unui motor cu doua pistoane. Cuplul pe care-l producea agregatul era foarte mare, acesta fiind conectat direct la osie, fara transmisie suplimentara sau ambreiaj. Un Stanley Steamer, in 1906, a stabilit si recordul mondial de viteza, ruland cu 203 km/h, la Ormond Beach, Florida.

Aer O resursa pratic inepuizabila, pe care compania franceza MDI (Moteur Developpment International) o foloseste pentru a propulsa modelul MiniCAT. Tehnologia CAT (Compressed Air Technology) este in dezvoltare din 1994 si principiul sau de functionare seamana mult cu cel al motoarelor cu aburi. Pistoanele, in acest caz, sunt puse in miscare de aerul comprimat. Motorul functioneaza in doi timpi (cu 2, 4 sau 6 cilindri), iar o parte din aerul evacuat este recirculat (pentru a reumple rezevorul, respectiv pentru a incalzi habitaclul). Propulsorul cu aer lucreaza in tandem cu unul electric ce dezvolta 5 kW. Acesta din urma are roluri multiple: este cel care comprima aerul recirculat, porneste motorul pe aer, functioneaza ca un alternator pentru a reincarca bateria, actioneaza sistemul de franare si este o sursa temporara de energie (pentru efectuarea manevrelor de parcare, de exemplu). Exista si variante hibride, in care motorul cu aer este cuplat cu unul pe benzina sau diesel, capabile sa atinga viteze mai mari de 60 km/h. Pana la acest prag se foloseste doar tehnologia CAT, ale carei emisii sunt zero. Transmisia este asigurata de o cutie cu variatie continua (CVT). Caroseria este din fibra de sticla, un material foarte usor. Greutatea masinii fiind mica, anumite prototipuri au atins viteza maxima de 220 km/h. Habitaclul nu este dotat cu instrumentatia clasica, dar asta nu inseamna ca nu poate fi high-tech. La cerere, MiniCAT poate fi prevazut cu sistem de navigatie, internet s.a.m.d. Costul parcurgerii a 100 km, in cazul versiunii propulsate doar de aer, coboara sub un euro (0,75 eurocenti, mai exact). Autonomia variaza intre 200 si 300 km sau 8 ore de functionare. Costul unui “plin” este de 1,5 euro si dureaza 2-3 minute, daca se folosesc compresoarele din dotarea benzinariilor. De asemenea, masina e dotata cu un compresor electric propriu, care umple rezervorul in maximum patru minute. Pentru ca nu se ard combustibili clasici in motor, acesta necesita doar un litru de ulei vegetal la fiecare 50.000 km parcursi.

Solar O alta resursa practic nelimitata si gratuita, energia solara este folosita de Venturi Astrolab. Este primul hibrid solar-electric, putand fi cumparat cu 92.000 de euro. Pe o suprafata de 3,6 metri patrati, masina este acoperita cu celule fotovoltaice (dublate de o pelicula formata din nanoprisme, care concentreaza mai bine razele solare) cu o eficienta de 21%, foarte apropiata de cea a motoarelor consumatoare de benzina. Sistemul solar alimenteaza un motor electric de 16 kW care, in conditii atmosferice nefavorabile, foloseste resursele unor baterii NiMH. Acestea din urma sunt reincarcate continuu, fapt ce asigura o autonomie de 110 km. Nici la performante Astrolab nu sta prost, viteza maxima fiind de 120 km/h. Sasiul monococa e confectionat din fibra de carbon, fiind foarte usor (280 kg) si, in acelasi timp, foarte rezistent.

articol realizat de Birhoata Madalina

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s